Castles
  • În urma reconstrucției din epoca baroc, edificiul și-a căpătat șarpanta în tip de mansardă cât și șirul de arcade curbate ale fațadei dinspre curtea interioară. În prezent, aripa de sud, pe care se afla poarta care dădea spre curte, deasupra căreia se afla turnul cu ceas, este în ruine. Din sec. al XIX-lea castelul a servit ca oficiu (tribunal, procuratură, închisoare, arhivă) sau chiar școală. Renovarea castelului este și azi în desfășurare. Incinta castelului găzduiește un muzeu dedicat armenilor din Transilvania.

  • Nu s-au păstrat date cu privire la primele faze ale construcției clădirii cu trei nivele, construită în 1689, dar se știe că aspectul de azi l-a primit în urma modificărilor anterioare. În prezent, în castel funcționează o școală.

  • Castelul care se află azi în această localitate are un plan în formă de dreptunghi, un singur nivel (parter), acoperiș de tip șold cu țiglă, și a fost ridicată prin reconstruirea castelului Gyulaffy la începutul secolului al XIX-lea, de către familia Apor. Nu demult casa a fost înapoiată moștenitorilor familiei Apor, care plănuiesc acum să creeze un obiectiv turistic.

  • Accesul în castel s-a fortificat printr-un șanț de apărare. În 1617 apare menționat ca fiind castelul de vânătoare al lui Gabriel Bethlen. Castelul, cât și biserica aflată pe această proprietate, au fost renovate de principe, apoi în anul 1619 Gabriel Bethlen a donat castelul cancelarului său, Simon Pécsi.

  • Castelul din Imper Cașin Nou a fost construit în stil baroc (perioada târzie). Lucrările de construcție s-au realizat de către specialiști din Cașin, sub îndrumarea meșterilor de la Viena. Clădirea are o structură simetrică, atât în interior cât și în exterior: elementul central, dominant al fațadei lungi de șapte șiruri este balconul cu arcade, tripartit, aflat pe latura sudică, respectiv intrarea principală, tripartită, aflată pe latura nordică.

  • Castelul familiei Bálintitt din Ernei, aparținând arhitecturii neobaroce, a fost construit probabil în secolul al XVIII-lea. În anul 1946, castelul a fost transformat, aripa nordică a fost demolată, clădirea căpătând forma literei „L”.

  • Castelul este o clădire istorică, cu un plan neuniform și fațade variate, având un impact de ansamblu pitoresc. Clădirea are două intrări, putând fi accesată fie dinspre Mureș, cu caleașca, fie dispre pădure, pe jos. Elementul dominant al castelului îl constituie efectul de castel medieval, cu plan în formă de octogon, cu turn cu patru nivele, care se impune prin dimensiunile sale vaste.

  • Ramura Ciuguzel al familiei Bánffy s-a creat în momentul în care baronul Ferenc Bánffy (VII.) și-a împărțit moșia, iar domeniul din Ciuguzel i-a revenit celui de-al doilea fiu al său, Daniel Bánffy. Fosta clădire, construită cel mai probabil în anul 1700, a fost reconstruită în anul 1812 de către baronul Ferenc Bánffy (VI).

  • Lucrările la castel au fost începute de Bánffy Dénes în anul 1650 din pietrele castelului Dăbâca. Fiul lui, Bánffy György a continuat lucrările la castel în anii 1690. Lucrările de construcții și reabilitări au fost reluate la începutul secolului al XVII-lea, când castelul a fost extins urmând stilul renascentist. Între 1748-50, Bánffy Dénes a inițiat reconstrucția castelului în stil baroc austriac.

  • Încă din Evul Mediu familia Bánffy poseda conacul în sat: fapt atestat prin mai multe documente din sec. XVI, dar clădirea cu plan în formă dreptunghiulară se poate vedea și pe harta primei ridicări topografice militare. Din cauza faptului că nu s-au păstrat informații arhivistice despre acest conac, soarta acestuia este necunoscută şi nu se poate preciza nici data exactă a construirii castelului de azi.

  • Castelul a fost construit din rămășițele și pe locul unei conace deteriorate în revoluția din 1848-1849. Reconstrucția a început în anul 1859 de către noul proprietar, br. Bánffy Albert. Datorită faptului că lucrările de reconstrucție inițiate de Bánffy Ádám nu au modificat zidurile de bază, comparând documentele cu planul de azi al castelului, putem afla cum arăta castelul, unde se aflau diferitele încăperi în secolul al XIX-lea. 

  • Original, castelul era o construcție cu un singur etaj, pe ambele nivele întindându-se coloane – la parter șase coloane dorice, la etaj, coloane fără capitel – în spatele cărora se afla o loggie. Ulterior, aceasta s-a zidit. La ambele extremități ale clădirii, deasupra nivelului central, s-a amplasat câte un bastion.

  • În spatele castelului, după modelul grădinilor engleze, la sfârșitul sec. XVIII s-a amenajat un parc. Arboretumul, care în prezent se află în stare degradată, conținea specii de arbori valoroase din Asia de Est. La capătul acesteia se afla castelul ”Bagoly” (Bufnița).

  • Pe timpul domniei lui György Rákóczi al II-lea, s-a schimbat proprietarul castelului. Mai întâi a ajuns în posesia familiei Barcsai, iar mai târziu, după un proces îndelungat a devenit proprietatea familiei Bánffy (din Losoncz) . În anii 1667–1668, Dénes Bánffy a modernizat castelul.

  • După naționalizare, clădirea a avut diferite destinații, în prezent fiind utilizat ca școală specială.

  • Castelul din centrul satului Treznea a fost construit la mijlocul secolului al XIX-lea de moşierul Bay Ferenc. Cele două aripi ale castelului sunt conectate de un pasaj foarte asemănător cu Puntea Suspinelor din Veneția.