Conacul a fost renovat, în prezent primăria locală funcționează în clădire.

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, conacul a fost extins spre est, pe partea dinspre stradă, cu o nouă încăpere. Tot din această perioadă datează și anexa gospodărească în fața laturii principale a conacului, cât și grădina din spatele clădirii.

Din cauza procesului de retrocedare al clădirii, autorităţile locale au evacuat clădirea, lăsând astfel conacul gol. În lipsa unor intervenţii minime de întreţinere, apele pluviale se înfiltrează în clădire şi tavanele castelului au început să se prăbuşească în mai multe locuri.

De la momentul în care au redobândit moștenirea, familia a renovat clădirea. Cu această ocazie s-a înzidit porticul cu vedere spre est, astfel distrugând caracterul de monument istoric al clădirii. Sub sala de mese și încăperile sudice se află un subsol boltit, dar din cauza prăbușirii unei bolte, aici s-a construit un zid despărțitor.

Dinspre stradă se observă fațada nordică a conacului, prevăzut cu goluri de fereastră de dimensiuni mici. În grădina din față se observă arbuști neîngrijiți.

Inițial a fost o clădire cu un singur nivel, cu forma în plan a unei litere „U”. În fața intrării, aflate în axul rezalitului central al fațadei principale, s-a construit un portic deschis, ornat, susținut de stâlpi de lemn. Accesul în portic se face printr-o scară. Pe frontonul triunghiular al terasei se observă blazonul familiei, care este susținut de doi lei.

Castelul de azi a fost construit de Ádám Wass, în anul 1769. Castelul s-a construit în stil baroc transilvănean și inițial era o clădire cu parter și subsol, cu acoperiș tip mansardă. Clădirea avea un pridvor, două pavilioane frontale, cu plan pătrat (acestea nu s-au păstrat), un pavilion-bibliotecă cu colonadă, construit în stil baroc (aceasta nu s-a păstrat) și o parte a unui zid în formă de potcoavă, ornamentat cu coloane.

Clădirea dreptunghiulară, construită din piatră și cărămidă, este perpedinculară pe stradă. Conacul are cinci încăperi și un pridvor.

Conacul cu ziduri de piatră naturală are un acoperiș în două ape țeșit, învelit cu țiglă. Frontonul nordic conține goluri mici pentru aerisire, această soluție fiind asemănătoare cu casele săsești din apropiere.

Caracterul baroc al clădirii se datorează în primul rând arcadelor semicirculare ale coridorului situat de-alungul faţadei de vest. Dinspre curte, coridorul cu arcade este prevăzut cu parapet, străpuns în mai multe axe de intrări flancate cu montanți din piatră cioplită. Aceste intrări sunt rezultatele unor modificări realizate în a doua jumătate a secolului al XX-lea.

La începutul anilor 1900, conacul cu un singur nivel, cu acoperiș în patru ape, învelit cu țiglă, era proprietatea contelui Zichy Jenő. Monumentul a fost reconstruit în conformitate cu noua funcție pe care o îndeplinește, astfel clădirea și-a pierdut eleganța de odinioară.

Conacul este situat pe un deal, fiind înconjurat de un gard de piatră, acoperit cu țiglă și sprijinit de coloane masive, a căror goluri pentru armament amintesc de rolul localității ca și frontieră.